Masa de Paști: ce băuturi să servim musafirilor, funcție de mâncare. Sfaturile unor gastronomi renumiți de la Iași

Accesul general la ,,VIN LA CULTURĂ” va fi gratuit, în timp ce la masterclassuri și evenimentele speciale se face doar pe bază de rezervări prealabile. Sâmbătă, 18 mai, ora 16, vor avea loc și lansări de carte la standul Cărturești din cadrul manifestărilor: Cosmin Dragomir, „Colecționarul de sarmale și alte povestiri gastronomice”, editura GastroArt; Mircea Groza, „Zămuri – supe, zupe și năcreli (rețete ardelenești din bătrâni)”, editura GastroArt; Adriana Sohodoleanu, „Ce mai e nou în noua bucătărie românească”, editura GastroArt.

Caravană de promovare pentru ,,VIN LA CULTURĂ”

Festivalul de la Iași este precedat, în această perioadă, de un turneu de degustări de promovare și de conștientizare a opiniei publice în ceea ce privește importanța vinurilor și gastronomiei. Principiile educației alimentare în sens cultural deja au fost expuse și exemplificate la Iași, pe 25 aprilie, tot la ,,FOOM by Nemțeana”.

Caravana va ajunge, până la începerea evenimentului, în mai multe orașe din România (Cluj-Napoca – Maimuța plângătoare; Arad – Vinoteca culturală la Casa Pianului; Jimbolia – Clubul VINBOLIA; Craiova – C House Milano; Brașov – Belvedere, etc).

,,Este vorba despre educarea gustului privind produse de calitate. Brânzeturi de calitate, vinuri, uleiuri de măsline care diferă cu mult față de ce găsim în supermarketuri sau chiar la băcănii locale. Sunt produse din străinătate”, a declarat gastronomul Gabriel Toma.

În cadrul degustării de la Iași, Marian Timofti, președintele Federației Naționale a Degustătorilor Autorizați (FNDA), a prezentat trei tipuri de brânzeturi maturate natural în salinele Praid) de la Hochland, dar și parmenzanuri italienești (Parmigiano Reggiano), maturate între 26 și 120 de luni, respectiv uleiuri de măsline premium, extravirgine (marca Chiellini). „Dăm startul Caravanei Gustului, vom face degustări în 12 orașe ale țării, promovând “VIN LA CULTURĂ”. Deci festivalul dă startul Caravanei, Caravana pleacă din Iași în țară, timp de o lună zile promovând “VIN LA CULTURĂ”, și apoi ne întoarcem tot aici, la eveniment”, a declarat Marian Timofti pentru ,,Ziarul de Iași”.

Brânzeturile se asociază cel mai bine cu berea?

Așa cum a menționat Marian Timofti, berea ar completa, de fapt, cel mai bine brânzeturile. Cum este posibil? De asemenea, românii nu asociază întâmplător berea cu micii. Iată explicațiiile!

,,Datorită acidității pe care o are. Acele bule creează din start o plăcere și o salivație potrivită, adică o aciditate ridicată. Acesta este motivul pentru care berea se asociază mult mai bine cu multe preparate. Doar că, trebuie să o înțelegem. De ce asociază românii berea cu micul? Pentru că berea dă o senzație de dulce. Nu este dulce, dar dă senzația de dulce, și atunci partea picantă de la mic sau amăreala de la grătar imediat este curățată de aciditatea din bere. Senzația de dulce creează o plăcere, și spunem “gata, e asocierea perfectă”. Nu o fi cea mai perfectă, dar creează plăcere. Am degustat multe brânzeturi, multe vinuri, și părerea mea este că mult mai frumos le asociezi cu berea”, a adăugat acesta.

Carnea roșie și vinul roșu

Se știe că vinul roșu este recomandat de către somelieri să fie consumat împreună cu carne roșie, mereu gătită ,,în sânge”. De ce? ,,Ei bine, vinurile roșii, din cauza taninurilor, care de fapt usucă gura, adică absorb saliva din cavitatea bucală, lasă papilele dezvelite, goale, care imediat atacate de acizi se închid. Acesta e efectul de “măr pădureț”. De ce merge cu carnea? Pentru că o carne roșie nu o să o facem niciodată bine făcută. Dacă o facem bine făcută o să aibă alături un sos de fructe negre, să-ți dea acea cremozitate, să poți mesteca. Sunt persoane care nu pot să mănânce carnea mai medium rare, în sânge, care de fapt e o miozină printre fibrele de carne și dă acea suculență. Imediat când iei o bucățică de carne,  ai saliva și acea miozină, sau sosul, care dublează cantitatea de salivă. Când ai terminat de înghițit, și iei o gură de vin, vinul absoarbe o parte, iar restul rămâne și mă lasă să mă simt în continuare în deplinătatea simțurilor”, a precizat Marian Timofti.

,,Vinul alege garnitura”

Mai mult, pentru o experiență plăcută în ceea ce privește papilelor gustative, trebuie să știm că vinul dictează garnitura preparatului din farfurie. În funcție de băutură, alegem garnitura.

,,Atunci când fac un piure de cartofi și rup molecula cartofului, transform amidonul în zaharuri. Odată transformat în zaharuri, încep să pun sare în el. Vinul demisec vine în ajutorul acestui preparat, carne de pui și piure de cartofi. Încercați să faceți asocierile ca niște somelieri. Iau piept de pui, piure de cartofi, mestec, înghit, nu mai am nimic în gură, și iau o gură de Fetească albă. În momentul respectiv, aciditatea vinului trebuie să-mi spele papilele gustative, să-mi readucă în gură gustul mâncării, să nu acopere și să se lase acoperit. Să fie ceva comun. Vin și mâncare. Când am înghițit vinul, ar trebui ca papilele mele ar trebui să mă ajute să salivez și să-mi dea acea senzație de prospețime, care-mi creează plăcere. Același lucru îl fac și cu pui, piure de cartofi și Sauvignon Blanc”, a subliniat Marian Timofti.

Cum degustăm uleiul

Uleiul de măsline extra-virgin este cel mai sănătos şi de calitate, pentru că provine din prima presare la rece a măslinelor. Uleiul virgin e mai acid şi îşi mai pierde din gust şi aromă din cauza asta, dar pentru că totuşi nu trece printr-un procedeu de rafinare, este bun şi poate fi consumat. Nu este normal ca un ulei să miroasă a rânced, ars sau să aibă gust de vin sau oţet. Asta înseamnă că măslinele au fermentat înainte de procesare.

Primul pas în a degusta uleiul, așa cum a explicat specialistul, constă în a evita culoarea. Nuanța uleiului ne poate influența. Ulterior, se încălzește în mână recipientul cu ulei, și se ia o gură pe care înainte de a o înghiți, se trece printre dinți, moleculele produsului fiind ,,sparte” astfel. Acidul oleic din uleiul de măsline este  rezistent la oxidare și s-a constatat că are efecte benefice asupra genelor asociate cu cancerul.